1.Manual de Informatică pentru clasa a IX-a, Profilul real, Editura didactică şi pedagogică. R.A.2004

2.Manual de Informatică pentru clasa a IX-A , Varianta C++, Tudor Sorin, Editura L&S

            Reprezentarea unei probleme constituie un proces complex, care comportă mai multe etape.

1. Analiza problemei în scopul stabilirii datelor de intrare, precum şi a rezultatelor pe care trebuie să le obţinem prin rezolvarea problemei.
2. Elaborarea unui algoritm de rezolvare a problemei.
3. Implementarea algoritmului într-un limbaj de programare.
4. Verificarea corectitudinii algoritmului propus.

            Un prim pas constă în testarea programului pe diverse seturi de date de test. Seturile de date de text trebuie elaborate cu atenţie, astfel încât să se acopere, pe cât posibil, toate variantele de execuţie a algoritmului, inclusiv situaţii de excepţie, şi să verifice dacă fiecare subproblemă a problemei date este rezolvată corect (dacă este posibil, se va testa separat fiecare modul de program).

            Testarea poate pune în evidenşă, eventual, omisiuni sau erori de concepţie a algoritmilor, dar nu garantează corectitudinea algoritmului. Pentru aceasta ar trebui să testăm algoritmul pe toate seturile posibile de date de intrare, ceea ce este practic imposibil. Din acest motiv, se impune utilizarea unor metode formale de demonstrare a corectitudinii algoritmului, etapă de obicei deosebit de laborioasă, necesită un aparat matematic complex.

5. Analiza complexităţii algoritmului.

            În general, există mai multţi algoritmi de rezolvare a unei probleme date. Pentru a alege cel mai bun algoritm, trebuie să analizăm aceşti algoritmi în scopul determinării efecienţei lor şi, pe cât posibil, a optimalităţii lor.
      Eficienţa unui algoritm se evaluează din două puncte de vedere :

• din punctul de vedere al spaţiului de memorie necesar pentru memorarea valorilor variabilelor care intervin în algoritm (complexitate spaţiu);
• din punctul de vedere al timpului de execuţie (complexitate timp).

            Observaţie: Elaborarea algoritmilor nu este un proces liniar, adeseori este necesar să revenim la o anumită etapă şi să o repetăm. De exemplu, după ce am demostrat corectitudinea algoritmului şi am analizat eficienţa sa, ne putem pune problema de a optimiza algoritmul sau numai implementarea sa, caz în care trebuie să revenim la cea de a doua etapă, de proiectare a algoritmilor şi de scriere a codului, etapă urmată în mod necesar de teste de corectitudine, eleminare a erorilor , demonstraţii de corectitudine, teste de determinare a complexităţii, analiza teoretică a complexităţii etc.